Cum ajungi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului: ghid fără mituri

„Merg până la CEDO!” Fraza se aude des în România, de obicei după o sentință pierdută. Puțini știu însă ce presupune, iar multe cereri sunt respinse fără să fie judecate pe fond. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, într-un singur val de 17 decizii, Curtea a declarat inadmisibile 925 de cereri împotriva României privind condițiile de detenție. Ghidul de mai jos explică regulile oficiale ale Curții, așa cum le publică ea însăși.

Ce poate și ce nu poate face Curtea

Curtea Europeană a Drepturilor Omului verifică dacă statul a încălcat unul dintre drepturile din Convenția europeană: dreptul la viață, interzicerea torturii și a tratamentelor degradante, dreptul la libertate, la un proces echitabil, la viață privată și de familie, libertatea de exprimare, protecția proprietății și altele. Nu rejudecă procesul tău și nu poate anula o hotărâre românească. Dacă îți dă dreptate, poate obliga statul să-ți plătească o despăgubire, iar statul trebuie să ia măsuri ca încălcarea să nu se repete.

Plângerea trebuie să privească o autoritate publică. Un conflict cu un vecin sau cu o firmă ajunge la Strasbourg doar dacă statul, prin instanțele sau instituțiile lui, nu ți-a protejat dreptul.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinești

• Ai epuizat căile din țară. Trebuie să fi ridicat aceeași problemă în fața instanțelor românești, până la ultima instanță, respectând termenele de acolo. Nu e nevoie să folosești căi extraordinare sau ineficiente.
• Ai respectat termenul de 4 luni. El curge, de regulă, de la data hotărârii definitive a ultimei instanțe. Se încheie în ultima zi a celor 4 luni, chiar dacă e duminică sau sărbătoare. Cererea trebuie expediată cel târziu în acea zi.
• Ești chiar tu victima. Nu poți reclama în general o lege; trebuie să fi fost afectat direct.

Formularul, pas cu pas

• Folosește doar formularul oficial, descărcat de pe site-ul Curții. Nu e acceptat alt formular.
• Completează toate câmpurile. Faptele și plângerile se scriu în spațiile din formular. O trimitere de tipul „vezi anexa” nu e acceptată. Poți adăuga o anexă explicativă de cel mult 20 de pagini, dar ea doar dezvoltă ce ai scris în formular.
• Atașează copii, nu originale, ale hotărârilor și documentelor importante, puse în ordine cronologică, cu paginile numerotate, fără capse sau legături. Documentele nu se returnează.
• Trimite prin poștă la: The Registrar, European Court of Human Rights, Council of Europe, 1 avenue de l’Europe, 67075 Strasbourg Cedex, France. Faxul nu întrerupe termenul de 4 luni.

Dacă lipsește o informație sau un document cerut de articolul 47 din Regulamentul Curții, cererea nu va fi examinată. Este cel mai frecvent motiv pentru care oamenii pierd tot, deși aveau dreptate pe fond.

Limba, costul, avocatul

La început poți scrie în română, pentru că este limba oficială a unui stat care a ratificat Convenția. Dacă Guvernul este întrebat despre cauza ta, corespondența continuă în engleză sau franceză. Procedura este gratuită. Nu ai nevoie de avocat ca să depui cererea; mai târziu, dacă cererea este comunicată Guvernului și nu ai mijloace, poți primi asistență juridică gratuită de la Curte.

Ce urmează

Dacă formularul e complet, grefa deschide un dosar și îți trimite etichete cu codul lui. Răspunde întotdeauna la scrisorile Curții: un dosar nou și inactiv este distrus după șase luni. Dacă vrei ca numele tău să nu apară public, trebuie să ceri asta explicit și să explici de ce; Curtea acordă anonimatul doar în cazuri justificate.

O cauză poate dura ani. În situații cu adevărat urgente, când există un risc iminent de prejudiciu ireparabil, Curtea poate dispune măsuri provizorii, dar ele sunt excepționale.

Acest ghid rezumă regulile publicate de Curte la data verificării. Pentru situația ta, verifică întotdeauna notele oficiale și, dacă poți, cere sfatul unui avocat.