Valentin Huculici

Valentin Huculici / Dreptul la Adevăr

Dreptul la Adevăr

Europa și tu · Ghid practic

Ce știu despre tine? Cum folosești dreptul de acces din GDPR

Banca, angajatorul, clinica sau magazinul online îți pot spune ce date au despre tine și ce fac cu ele. E gratuit, au o lună să răspundă, iar o scrisoare de o pagină e de ajuns.

Ai fost respins la un credit și nu știi de ce. Angajatorul folosește camere și o aplicație care îți urmărește pauzele. O clinică îți refuză analizele vechi. Un magazin îți trimite reclame la care nu te-ai abonat. Toate au o soluție comună, prevăzută de articolul 15 din Regulamentul general privind protecția datelor, cunoscut ca GDPR: dreptul de acces.

Ce poți afla

Ai dreptul să știi dacă o organizație îți prelucrează datele și, dacă da, să primești o copie a lor, împreună cu informații despre:

  • scopul prelucrării, adică de ce le folosește;
  • categoriile de date, de exemplu identitate, sănătate, locație, istoric de cumpărături;
  • cui le-a dat sau le va da, inclusiv firmelor din afara Uniunii Europene;
  • cât timp le păstrează;
  • de unde le are, dacă nu le-a primit de la tine;
  • dacă le folosește pentru decizii automate, inclusiv profilare, și ce logică stă în spatele lor.

Cum scrii cererea

Nu există un formular obligatoriu. Un email sau o scrisoare către responsabilul cu protecția datelor sau către adresa de contact a firmei sunt suficiente. Scrie cine ești, ce ceri și pe ce temei.

Exemplu de formulare. „În temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) 2016/679, vă rog să-mi confirmați dacă prelucrați date cu caracter personal care mă privesc și, în caz afirmativ, să-mi transmiteți o copie a acestora, precum și informațiile prevăzute la articolul 15 alineatul (1) literele a)-h). Vă rog să-mi răspundeți în format electronic.”

Organizația îți poate cere o confirmare a identității, dar nu mai multe date decât are nevoie pentru asta. Nu trebuie să explici de ce vrei informațiile.

Termene și costuri

  • O lună de la primirea cererii, ca regulă.
  • Încă două luni, dacă cererea e complexă sau sunt multe cereri, dar organizația trebuie să te anunțe în prima lună și să explice întârzierea.
  • Gratuit. Prima copie nu costă nimic. Pentru copii suplimentare se poate cere o taxă rezonabilă.

Organizația poate refuza doar dacă cererile sunt vădit nefondate sau excesive, de exemplu repetitive, și trebuie să dovedească asta.

Dacă nu primești răspuns

Te poți plânge la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, pe site-ul dataprotection.ro, dacă nu ai primit răspuns în termen sau dacă răspunsul nu te mulțumește. Atașează dovezi: cererea trimisă, data trimiterii și eventualul răspuns. Autoritatea îți comunică dacă plângerea e admisibilă în cel mult 45 de zile de la înregistrare. Ai și dreptul de a merge direct în instanță.

Și după ce afli

Dreptul de acces este adesea primul pas. Odată ce știi ce date există, poți cere corectarea celor greșite, ștergerea celor prelucrate fără temei sau te poți opune folosirii lor pentru marketing. În fiecare dintre aceste situații, punctul de plecare este același: o întrebare simplă, pusă în scris.