După hotărâre: ce a reparat România în 2025 și ce a rămas neschimbat

Când România pierde la Strasbourg, presa scrie o zi despre despăgubire. Apoi subiectul dispare. Partea cea mai importantă începe însă abia atunci: statul trebuie să plătească, să repare situația persoanei și, mai ales, să schimbe legea sau practica, astfel încât încălcarea să nu se repete. Această muncă e supravegheată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care publică în fiecare primăvară un raport. Cel pentru 2025 a apărut pe 25 martie 2026.

Cifrele care contează

• 146 de cauze închise în 2025, cel mai mare număr din toate statele membre și peste 15% din total. Dintre ele, 31 erau cauze de referință, care cer reforme, iar 115 erau cauze repetitive.
• 287 de cauze încă deschise la 31 decembrie 2025, față de 411 în 2024 și 476 în 2023. Scăderea de 124 de cauze a fost cea mai mare din Europa.
• 22 de cauze noi trimise spre executare în 2025, față de 51 în 2024 și 87 în 2023.
• 83 de cauze de referință așteaptă încă reforme: 33 în procedura de supraveghere sporită și 50 în cea standard. Multe dintre ele sunt deschise de peste cinci ani.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat și că România a coborât pe locul 7 în clasamentul statelor după numărul de cereri pendinte la Curte, de pe locul 4 la sfârșitul lui 2024.

Ce s-a reparat

Raportul citează România ca exemplu pozitiv de întărire a capacității naționale de a executa hotărârile. Progresul cel mai vizibil este în închisori: condițiile de detenție, îngrijirea medicală a deținuților grav bolnavi și un remediu preventiv mai puternic împotriva supraaglomerării. Au fost închise cauze și după modificări legislative privind dublarea procedurilor penale și administrative în materie fiscală, regimul deținuților considerați „periculoși” și institutele de medicină legală. Instanțele și-au aliniat practica privind dreptul la apărare.

Ce a rămas deschis

Lista e la fel de importantă ca cifrele. Rămân în supraveghere: anchetele ineficiente în cazurile de violență sexuală, folosirea nejustificată a armelor sau relele tratamente din partea poliției, garanțiile insuficiente în supravegherea secretă, cauza privind închisoarea secretă a CIA de pe teritoriul României, neexecutarea hotărârilor instanțelor românești de către instituțiile statului, recunoașterea juridică a cuplurilor de același sex, recunoașterea identității de gen și repararea prejudiciilor din malpraxisul medical.

În 2025 au apărut și încălcări noi: anchetele privind reprimarea protestelor antiguvernamentale de la începutul anilor ’90, violența domestică și libertatea de exprimare.

De ce te privește

Fiecare cauză din această listă a început cu un om. O femeie care a reclamat un viol și a așteptat ani o anchetă care nu a dus nicăieri. Un cuplu care nu are niciun statut legal. Un om care a câștigat în instanță împotriva unei instituții și nu și-a primit niciodată banii. Executarea hotărârilor este locul unde dreptul european devine sau nu devine realitate în viața de zi cu zi. România a demonstrat în 2025 că poate închide dosare repede. Rămâne de văzut dacă poate închide și pe cele care cer curaj politic.

Documentele despre stadiul fiecărei cauze sunt publice, în baza de date HUDOC-EXEC a Consiliului Europei.