Cum trimiți o petiție la Parlamentul European, pas cu pas

Un râu poluat lângă satul tău, deși există norme europene privind apa. O companie aeriană care refuză despăgubirea la care ai dreptul. O autoritate care ignoră o directivă privind accesibilitatea. Dacă problema ține de dreptul Uniunii Europene, ai la dispoziție un instrument pe care puțini români îl folosesc: petiția către Parlamentul European. În 2023, Parlamentul a primit 1.452 de petiții din toată Uniunea.

Cine poate trimite

Orice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană care locuiește într-un stat membru sau orice organizație cu sediul într-un stat membru. Poți trimite singur sau împreună cu alte persoane. Dreptul este prevăzut de articolele 20, 24 și 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și de articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale.

Despre ce poate fi

Două condiții contează. Prima: subiectul trebuie să țină de domeniile de activitate ale Uniunii, cum ar fi mediul, protecția consumatorilor, libera circulație, drepturile pasagerilor, egalitatea de tratament sau protecția datelor. A doua: problema trebuie să te privească direct, condiție pe care Parlamentul o interpretează larg.

Multe petiții sunt respinse pentru că amestecă nivelurile. Parlamentul European nu se ocupă de chestiuni care țin exclusiv de statele membre și nici de cele ale altor organizații, cum ar fi Consiliul Europei, de care ține Curtea de la Strasbourg, sau ONU. Nu este nici instanță: nu poate anula o hotărâre judecătorească.

Pas cu pas

• Verifică legătura cu dreptul UE. Caută directiva sau regulamentul care se aplică. O singură trimitere precisă face petiția mult mai puternică.
• Scrie clar și scurt. Ce s-a întâmplat, unde, când, ce regulă europeană crezi că a fost încălcată și ce ceri Parlamentului.
• Folosește orice limbă oficială a UE, inclusiv româna.
• Trimite online, prin portalul de petiții al Parlamentului European, sau pe hârtie, prin poștă. Petiția trebuie să conțină numele, cetățenia și adresa ta.
• Adaugă documente, cum ar fi fotografii, corespondența cu autoritățile sau hotărâri, ca anexe.

Ce se întâmplă apoi

Comisia pentru petiții decide mai întâi dacă petiția este admisibilă. Dacă nu este, primești decizia și motivele. Dacă este, comisia poate cere Comisiei Europene o investigație preliminară, poate trimite petiția altor comisii parlamentare, poate contacta autoritățile naționale sau poate discuta petiția într-o ședință publică, la care pot fi invitați petiționarul, Comisia Europeană și reprezentanții statului. În unele cazuri, comisia propune o rezoluție votată în plenul Parlamentului.

Petiția este publică în mod normal, iar alți cetățeni o pot susține pe portal. Dacă vrei ca numele tău să rămână confidențial, cere asta explicit.

Ce poți aștepta realist

O petiție nu îți aduce despăgubiri și nu îți rezolvă singură cazul. Poate însă pune presiune, poate declanșa verificări ale Comisiei Europene și, uneori, procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva unui stat. Pentru probleme care afectează mulți oameni, cum ar fi poluarea, accesibilitatea sau transpunerea întârziată a unei directive, este unul dintre puținele instrumente directe pe care un cetățean le are la nivel european.